Angiokeratom în scrot: simptome, diagnostic și îndepărtare cu laser de către un medic | Dr. George Saba

Angiokeratomul scrotal

Angiokeratom scrotal: leziuni cutanate benigne care se manifesta prin puncte inchise la culoare pe scrot; diagnostic la medicul dermatolog si tratament cu laser.[/caption] Angiokeratomul scrotal este un caz special de leziuni cutanate benigne in zona inghinala la barbati. Aceste leziuni cutanate apar ca o leziune unica sau in numar mare, seamana cu mici proeminente inchise la culoare in nuante de violet, negru sau rosiatic cu o suprafata scuamoasa. De obicei angiokeratomul (Angiokeratoma) scrotal apare fara niciun simptom, dar uneori pot aparea senzatii de mancarime sau o anumita durere, aceste senzatii pot aparea de obicei dupa contact sexual sau stimulare externa. Aceste leziuni cutanate sunt de obicei diagnosticate cu usurinta printr-o examinare fizica la medicul dermatolog, inclusiv prin dermoscopie. Nu exista un tratament medical specific pentru angiokeratomul scrotal, deoarece acestea sunt leziuni estetice fara nicio problema medicala. Prin urmare, toate metodele pentru indepartarea angiokeratomului sunt din punct de vedere estetic si nu medical.

Cateva informatii generale despre angiokeratom

In anul 1896, John Addison Fordyce (de unde si numele – “angiokeratom Fordyce”), medic dermatolog american, a descris pentru prima data angiokeratomul scrotal. Termenul “angiokeratom” este de origine greaca si inseamna “tumora vasculara keratozica”, desi aceasta leziune cutanata nu este o tumora adevarata. In esenta, este vorba despre o dermatoza (tulburare a straturilor pielii fara inflamatie) vasculara cu capilare dilatate la suprafata pielii si hiperkeratoza (ingrosarea stratului exterior al pielii). Aceasta este o formatiune benigna si nu are tendinta de malignizare. Prevalenta exacta nu este cunoscuta la femei. La barbati, probabilitatea aparitiei angiokeratomului creste cu varsta: de la 0,6% la varsta de 16-20 de ani la 16,6% de la varsta de 65 de ani si peste.

Cauzele angiokeratomului scrotal

Pana in prezent, cauzele aparitiei angiokeratomului scrotal nu sunt cunoscute cu certitudine. Fenomenul acestor leziuni este legat de ectazia (dilatarea) vaselor mici de sange si hiperkeratoza (descuamarea) stratului exterior al pielii. De asemenea, s-a gasit o legatura cu scaderea tonusului vascular si cu cresterea locala a presiunii venoase in tesuturile pielii, cauzele acestui fenomen pot fi rezultatul:

• Bolilor organelor pelvine. Acestea includ varicocelul si hidrocelul la barbati, varicele vulvare la femei, hernia inghinala, tumorile sistemului genitourinar (cancer de prostata, vezica urinara).
• Aparitiei si agravarii hipertensiunii venoase locale din cauza excesului de greutate sau a constipatiei.
• Traumatismelor genitale. Leziuni accidentale sau intentionate, cum ar fi o rana ca urmare a unui traumatism sau interventii chirurgicale la nivelul penisului sau scrotului.
• Factorilor hormonali: exista o legatura clara intre modificarile hormonale si dezvoltarea angiokeratomului scrotal. Factorii implicati sunt: pubertatea, andropauza (menopauza masculina), tratamentul hormonal, tulburarile metabolice, alimentatia dezechilibrata si fumatul. Acestia sunt factori de risc care cresc probabilitatea aparitiei angiokeratomului scrotal.

Cum se diagnosticheaza?

Diagnosticul initial se efectueaza pe baza acuzelor pacientului si a datelor examinarii fizice la medicul dermatolog. Multi pacienti cu simptome de angiokeratom scrotal se consulta adesea mai intai cu un urolog sau androlog (medic ginecolog pentru barbati). Insa aceasta nu este exact calea corecta pentru diagnosticarea angiokeratomului scrotal, deoarece este vorba de leziuni cutanate benigne de care se ocupa medicul dermatolog. Se presupune ca aparitia angiokeratomului este legata de modificari degenerative ale fibrelor musculare si ale fibrelor elastice ale pielii scrotului ca urmare a imbatranirii. Procesele deteriorate care au loc in tesuturile moi contribuie la pierderea tonusului peretelui vascular si la dilatarea vaselor de sange. Presiunea crescuta pe termen lung (hipertensiunea) agraveaza si mai mult deteriorarea peretilor capilarelor si duce la dilatarea si deformarea acestora. Pentru cei care doresc sa aprofundeze subiectul, se recomanda consultarea ghidului Healthline pentru angiokeratom, care explica in termeni simpli cauzele, simptomele si optiunile de tratament si subliniaza ca in majoritatea cazurilor este vorba de leziuni benigne.

Simptomele angiokeratomului

Angiokeratomul scrotal apare de obicei sub forma unor proeminente multiple apropiate (ca multe puncte negre sau ca leziuni individuale de culoare rosu inchis sau violet profund, aproape negru). Initial apar mici vezicule rosiatice deschise la culoare, asemanatoare cu o eruptie cutanata. Majoritatea pacientilor la inceput nu acorda atentie acestor leziuni, deoarece nu exista alte manifestari clinice (durere, mancarime sau un anumit disconfort fizic). Diametrul leziunilor variaza de la 2 la 5 mm. Localizarea in majoritatea cazurilor este pe pielea scrotului, a penisului si uneori a coapselor interne si abdomenului inferior. Densitatea si dimensiunea leziunilor depind de durata existentei lor si de varsta pacientului. Leziuni multiple, moi la atingere, cu suprafata lucioasa, de culoare albastru inchis, violet sau negru, cu suprafata rugoasa si densa, apar mai frecvent la barbatii in varsta (peste 65 de ani). Roseata asociata a pielii este frecventa la 50% dintre pacienti. In unele cazuri, angiokeratomul scrotal poate acoperi intreaga suprafata a pielii scrotului. Cu toate acestea, ganglionii limfatici nu sunt mariti si nu exista secretii din uretra sau din leziunile insele. Adesea singurul motiv pentru a consulta un medic este suspiciunea eronata de boala cu transmitere sexuala sau de un proces canceros. Dar asa cum am mentionat deja, angiokeratomul este benign si nu este canceros. Pentru aprofundarea informatiilor se recomanda consultarea ghidului Cleveland Clinic pentru angiokeratom (Angiokeratoma), care rezuma simptomele, factorii de risc si optiunile de tratament si subliniaza ca este vorba de o leziune benigna.